La Mc bă!

Vad ca era foarte nervos si zambesc superior. Se parea ca rabdarea nu era punctul lui forte si acest lucru poate sa il aduca spre moarte.

Imi las capul pe spate incercand sa fac timpul sa treaca dar nu reuseam. Ma ridic furios de pe scaun si ma duc pana la sofer ca sa-l intreb cat mai e. Acesta imi spune ca nu mai avem mult asa ca ma intorc inapoi pe scaun si incep sa dau iar din picior.

- Rabdarea nu-i punctul tau forte. Sti ca acest lucru poate sa te ucida? Il intreb cu indiferenta totala si cu bajocora in glas.

Nu-l bag in seama ca nu aveam chef sa vorbesc cu el cand imi vorbea asa. Continui sa ma uit pe geam.

- Cand ajungem in New York, Andrew v-a muri de mana mea, ii spun si imi strang mana stanga in pumn, nervos.

Imi mut imediat privirea spre el nervos apoi il apuc de guler.
-S-o crezi tu!ii zic privindu-l serios in ochi. Daca cineva il omoara pe Andrew acela sunt eu clar?

- E al meu si daca te atingi de el, te ucid fara sa clipesc. Nu uita ca tu mi-ai ucis mama, spun eu, privindu-l rece si il lovesc sub centura.

Imi duc mainile unde m-a lovit dar imi revin rapid, eram obisnuit cu durerea si el nu daduse chiar as tare
-Omoara-ma!ii zic rece. Dar pe Andrew tot il omor!Chiar crezi ca-mi pasa daca mor de mana ta sau a altcuiva?il privesc serios in ochi.

- Tu nu intelegi nimic din lumea in care traim! Esti doar un baietel mic, care se crede mare asasin cu un pistol in mana! Afla Ethan ca esti doar un amator fata pe langa asasini adevarati! Tip la el si il apuc cu mainile de bluza, ridicandu-l in sus, incat atingea podeaua doar cu varfurile papucilor.

-Ce stii tu despre mine?tip la el. Chiar crezi tot ce spune?Nu stii nimic si nici nu vei sti niciodata ceva despre mine si cum ma simt! Nu crede ca ma stii doar pentru ca auzi niste zvonuri despre mine!ii zic rece.

- Sti ce? Am fost un retardat mintal ca m-am indragostit de tine! I-ati gandul ca vei pune mana pe Andrew si il omor si pe el si pe tine, apoi imi iau singur gatul! Ii spun pe un ton rastit si ii dau drumul jos, fara avertizare.

-Nu te las sa-l omori ce nu intelegi!tip la el ridicandu-ma. Nu-mi pasa daca mor dar pe ala eu il omor!tip la el. Poate ca sunt un plod dar is incapatanat si cand imi bag ceva in cap nu prea mi-o mai poti scoate!Si ai dreptate!Ai facut o mare prostie ca te-ai indragostit de mine!N-ai auzit niciodata ca nu merit iubire ca niciodata nu dau inapoi?Imi e greu sa cred ca n-ai auzit cand toti stiu ca niciodata nu am mai inapoiat afectiune de cand el a murit!

- Fiindca ti-e frica ca ai putea sa te indragostesti din nou si vei inceta sa il mai iubesti pe el! Te rog. Am auzit chestia asta de "n" ori. Sti ce, cred ca ar trebui sa te termin aici, spun eu si scot katana din teaca si ii pun taiarul la gat.

Imi intind gatul.
-Da-i drumul!ii zic rece. Dar il omori tu pe ala pentru mine!

Simteam cum inima imi bubuia in piept, ca si cand imi era teama de ceva. I-au taisul de la gatul sau si ma prefac ca vreau sa ii zbor capul de pe umeri, dar imi bag katana in teaca. Scot de la spatele meu un pistol si il pun in mana.
- Ca sa fi sigur ca il vei ucide pe Andrew si nu vei avea de-a facu cu mafia italiana dupa, ucide-ma, daca ai sange in tine! Spun pe un ton sugrumat si ochii mei se umezira usor.

-Il ucid pe Andrew dar pe tine nu!zic calm lasandu-mi capul in jos. Daca vroiam sa te omor o faceam de cand te-ai urcat la mine in masina.oftez privind pistolul.

- Daca nu o faci tu, o voi face eu, spun hotarat si iau pistolul din mana lui.
Trag piedica, incarcandu-l si il pun sub maxilar.

Ii iau imediat pistolul si ma apropii de el prividu-l in ochi.
-Nu te las!dau negativ din cap.

- Cine esti tu ca sa ma opresti? Ce control ai asupra mea? Nu imi esti tatal sau seful meu pentru a-mi spune ce trebuie sau nu sa fac, spun, privindu-l sfidator in ochi, chit ca aveam lacrimi in ochii mei.

Ii sterg lacrimile.
-Daca vrei sa ma vezi plangand atunci omoara-te!ii zic dandu-ma cativa pasi in spate pentru a-l lasa.

Trag aer in piept si imi dau jos geaca si ma lovesc cu doua degete in gat, sub maxilar si pic pe jos cu ochii deschisi. Aceasta smecherie, imi intetinea pulsul, incat parea ca sunt mort, dar eu simteam si vedeam totul.

Ma uitam la el fara sa zic nimic apoi vad ca cade jos. Nu credeam ca era mort asa ca ii trag 2 picioare in burta sa vad ce face. Vazand ca nu reactioneaza ma asez in genunchi langa el si il sarut si vad ca tot nu face nimic. In acel moment chiar credeam ca s-a omorat. Eu mintisem cand spusesi ca voi plange, nu am mai plans de cand murise Aiden si era sa plang pentru el? M-am aplecat cu urechea la inima sa sa vad daca bate si nu se auzea nimic. In acel moment am fost surprins cand am simtit cum ochii mi se umezeau. Mi-am dus o mana la ochi si m-am sters uitandu-ma ciudat la lacrimile de pe mana. "Chiar plang?"m-am gandit apoi am incercat din rasputeri sa opresc lacrimile dar ele continuau sa alunece dealungul obrajilor mei.

Ma uitam la el cu uimire sa il vad ca plangea pe bune. Stiam ca nu putea sa vada pe chipul meu uimirea, pentru doua ore, dar in sinea mea eram uimit. Simteam durerea din cauza loviturilor de la burta, dar nu ma puteam misca acum. Imi pare rau Ethan, dar acum sper sa intelegi ca nu imi este frica nici de moarte, imi spun in gand.

Am plans cateva minute apoi m-am ridicat si m-am dus la minibarul din avion. Mi-am luat o sticla de tequila si m-am asezat iar pe scaun incepand sa beau.

Am citit mesajul lui lasand cateva lacrimi sa curga.Am ridicat de la masa si am fugit nervoasa spre casa.